Conjugarea verbului ambulare (Latină)
ambularea mergeregulat
Praesēnsprezent
Acțiuni care au loc acum sau în mod obișnuit.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulo | |
| tū | ambulas | |
| is/ea/id | ambulat | |
| nōs | ambulamus | |
| vōs | ambulatis | |
| eī/eae/ea | ambulant |
Imperfectum
Acțiuni continue sau obișnuite în trecut.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulabam | |
| tū | ambulabas | |
| is/ea/id | ambulabat | |
| nōs | ambulabamus | |
| vōs | ambulabatis | |
| eī/eae/ea | ambulabant |
Futūrum Iviitor
Acțiuni care se vor întâmpla.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulabo | |
| tū | ambulabis | |
| is/ea/id | ambulabit | |
| nōs | ambulabimus | |
| vōs | ambulabitis | |
| eī/eae/ea | ambulabunt |
Perfectumperfect compus
Acțiuni trecute cu legătură cu prezentul.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulavi | |
| tū | ambulavisti | |
| is/ea/id | ambulavit | |
| nōs | ambulavimus | |
| vōs | ambulavistis | |
| eī/eae/ea | ambulaverunt |
Plūsquamperfectummai mult ca perfect
Acțiuni încheiate înaintea altei acțiuni trecute.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulaveram | |
| tū | ambulaveras | |
| is/ea/id | ambulaverat | |
| nōs | ambulaveramus | |
| vōs | ambulaveratis | |
| eī/eae/ea | ambulaverant |
Futūrum Perfectumviitor anterior
Acțiuni încheiate până la un moment viitor.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulavero | |
| tū | ambulaveris | |
| is/ea/id | ambulaverit | |
| nōs | ambulaverimus | |
| vōs | ambulaveritis | |
| eī/eae/ea | ambulaverint |
Subiūnctīvus Praesēnsconjunctiv prezent
Dorințe, îndoieli și posibilități în prezent.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulem | |
| tū | ambules | |
| is/ea/id | ambulet | |
| nōs | ambulemus | |
| vōs | ambuletis | |
| eī/eae/ea | ambulent |
Subiūnctīvus Imperfectumconjunctiv imperfect
Situații ipotetice sau ireale în trecut.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambularem | |
| tū | ambulares | |
| is/ea/id | ambularet | |
| nōs | ambularemus | |
| vōs | ambularetis | |
| eī/eae/ea | ambularent |
Subiūnctīvus Perfectumconjunctiv perfect
Acțiuni ipotetice încheiate.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | ambulaverim | |
| tū | ambulaveris | |
| is/ea/id | ambulaverit | |
| nōs | ambulaverimus | |
| vōs | ambulaveritis | |
| eī/eae/ea | ambulaverint |
Imperātīvusimperativ
Comenzi și rugăminți.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| tū | ambula | |
| nōs | ambulemus | |
| vōs | ambulate |
ambulare — întrebări frecvente
Este ambulare un verb regulat?
Da — ambulare este un verb regulat (Latină) și urmează terminațiile obișnuite ale grupei sale.
Ce înseamnă ambulare?
ambulare este un verb (Latină) care înseamnă „a merge”.