Conjugarea verbului habēre (Latină)
habērea avearegulat
Praesēnsprezent
Acțiuni care au loc acum sau în mod obișnuit.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habeō | |
| tū | habēs | |
| is/ea/id | habet | |
| nōs | habēmus | |
| vōs | habētis | |
| eī/eae/ea | habent |
Imperfectum
Acțiuni continue sau obișnuite în trecut.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habēbam | |
| tū | habēbās | |
| is/ea/id | habēbat | |
| nōs | habēbāmus | |
| vōs | habēbātis | |
| eī/eae/ea | habēbant |
Futūrum Iviitor
Acțiuni care se vor întâmpla.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habēbō | |
| tū | habēbis | |
| is/ea/id | habēbit | |
| nōs | habēbimus | |
| vōs | habēbitis | |
| eī/eae/ea | habēbunt |
Perfectumperfect compus
Acțiuni trecute cu legătură cu prezentul.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habuī | |
| tū | habuistī | |
| is/ea/id | habuit | |
| nōs | habuimus | |
| vōs | habuistis | |
| eī/eae/ea | habuērunt |
Plūsquamperfectummai mult ca perfect
Acțiuni încheiate înaintea altei acțiuni trecute.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habueram | |
| tū | habuerās | |
| is/ea/id | habuerat | |
| nōs | habuerāmus | |
| vōs | habuerātis | |
| eī/eae/ea | habuerant |
Futūrum Perfectumviitor anterior
Acțiuni încheiate până la un moment viitor.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habuerō | |
| tū | habueris | |
| is/ea/id | habuerit | |
| nōs | habuerimus | |
| vōs | habueritis | |
| eī/eae/ea | habuerint |
Subiūnctīvus Praesēnsconjunctiv prezent
Dorințe, îndoieli și posibilități în prezent.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habeam | |
| tū | habeās | |
| is/ea/id | habeat | |
| nōs | habeāmus | |
| vōs | habeātis | |
| eī/eae/ea | habeant |
Subiūnctīvus Imperfectumconjunctiv imperfect
Situații ipotetice sau ireale în trecut.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habērem | |
| tū | habērēs | |
| is/ea/id | habēret | |
| nōs | habērēmus | |
| vōs | habērētis | |
| eī/eae/ea | habērent |
Subiūnctīvus Perfectumconjunctiv perfect
Acțiuni ipotetice încheiate.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | habuerim | |
| tū | habuerīs | |
| is/ea/id | habuerit | |
| nōs | habuerīmus | |
| vōs | habuerītis | |
| eī/eae/ea | habuerint |
Imperātīvusimperativ
Comenzi și rugăminți.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| tū | habē | |
| nōs | habēte |
habēre — întrebări frecvente
Este habēre un verb regulat?
Da — habēre este un verb regulat (Latină) și urmează terminațiile obișnuite ale grupei sale.
Ce înseamnă habēre?
habēre este un verb (Latină) care înseamnă „a avea”.