Conjugarea verbului placere (Latină)
placereto please; to be pleasing (to)regulat
Praesēnsprezent
Acțiuni care au loc acum sau în mod obișnuit.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placeo | |
| tū | places | |
| is/ea/id | placet | |
| nōs | placemus | |
| vōs | placetis | |
| eī/eae/ea | placent |
Imperfectum
Acțiuni continue sau obișnuite în trecut.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placebam | |
| tū | placebas | |
| is/ea/id | placebat | |
| nōs | placebamus | |
| vōs | placebatis | |
| eī/eae/ea | placebant |
Futūrum Iviitor
Acțiuni care se vor întâmpla.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placebo | |
| tū | placebis | |
| is/ea/id | placebit | |
| nōs | placebimus | |
| vōs | placebitis | |
| eī/eae/ea | placebunt |
Perfectumperfect compus
Acțiuni trecute cu legătură cu prezentul.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placui | |
| tū | placuisti | |
| is/ea/id | placuit | |
| nōs | placuimus | |
| vōs | placuistis | |
| eī/eae/ea | placuerunt |
Plūsquamperfectummai mult ca perfect
Acțiuni încheiate înaintea altei acțiuni trecute.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placueram | |
| tū | placueras | |
| is/ea/id | placuerat | |
| nōs | placueramus | |
| vōs | placueratis | |
| eī/eae/ea | placuerant |
Futūrum Perfectumviitor anterior
Acțiuni încheiate până la un moment viitor.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placuero | |
| tū | placueris | |
| is/ea/id | placuerit | |
| nōs | placuerimus | |
| vōs | placueritis | |
| eī/eae/ea | placuerint |
Subiūnctīvus Praesēnsconjunctiv prezent
Dorințe, îndoieli și posibilități în prezent.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placeam | |
| tū | placeas | |
| is/ea/id | placeat | |
| nōs | placeamus | |
| vōs | placeatis | |
| eī/eae/ea | placeant |
Subiūnctīvus Imperfectumconjunctiv imperfect
Situații ipotetice sau ireale în trecut.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placerem | |
| tū | placeres | |
| is/ea/id | placeret | |
| nōs | placeremus | |
| vōs | placeretis | |
| eī/eae/ea | placerent |
Subiūnctīvus Perfectumconjunctiv perfect
Acțiuni ipotetice încheiate.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| ego | placuerim | |
| tū | placueris | |
| is/ea/id | placuerit | |
| nōs | placuerimus | |
| vōs | placueritis | |
| eī/eae/ea | placuerint |
Imperātīvusimperativ
Comenzi și rugăminți.
| Persoană | Conjugare | |
|---|---|---|
| tū | place | |
| nōs | placemus | |
| vōs | placete |
placere — întrebări frecvente
Este placere un verb regulat?
Da — placere este un verb regulat (Latină) și urmează terminațiile obișnuite ale grupei sale.
Ce înseamnă placere?
placere este un verb (Latină) care înseamnă „to please; to be pleasing (to)”.